Campania „Scrie corect în Limba Română” – partea I

limba-romana-obligatorie-pentru-functionarii-publici-cei-care-nu-o-stapanesc-vor-fi-concediati-147660La prima vedere, o campanie pentru scrierea corectă în Limba Română poate să pară inutilă, sau chiar banală. Unii vor spune, poate, că nu au nevoie de astfel de lecţii, că nu trebuie să îi înveţe nimeni cum să scrie sau să vorbească corect. Mi-ar fi de ajuns 5 minute ca să le demonstrez câtă nevoie este nu de una, ci de mai multe campanii de acest tip. Din ce în ce mai des vedem greşeli de ortografie ce nu pot fi trecute cu vederea, mai ales atunci când acestea sunt în articole de interes general, pe site-urile de ştiri, pe conturile de Facebook ale unor jurnalişti „de renume”, în presă, etc. (Nu fac referire astăzi la programele TV pentru că acolo, dacă e să fiu sinceră … e durere mare…). În calitate de cititor nu consider de bun augur ca un tabloid online, spre exemplu, sau o agenţie de ştiri să publice articole în care există greşeli nepermise în spaţiul jurnalistic. Pe lângă responsabilitatea pe care cel/cea din spatele acelui material o are faţă de cititorii săi pe care îi informează, este vorba şi de respectul de sine, de modul în care alegi să te promovezi

Pentru a scrie corect în limba română trebuie doar să cunoaştem câteva reguli de bază în ceea ce priveşte semnele de ortografie şi punctuaţie. În seria „Reguli pentru scrierea corectă” voi aborda, în detaliu, fiecare semn, accentuând pe situaţiile în care folosim, în mod corect, punctul, virgula, punct şi virgulă, punctele de suspensie, etc.

Reguli pentru scrierea corectă

I. Punctul – pare simplu, dar nu e

Una dintre greşelile pe care le întâlnesc din ce în ce mai des este spaţiul între ultimul cuvânt dintr-o propoziţie/frază şi punct, sau punctul pus înainte ca ideea să capete un sens. NU este corect! Nu se lasă niciodată spaţiu între cuvânt şi punct!

Punctul se pune acolo unde considerăm că ideea pe care am dorit să o exprimăm a format un tot, iar propoziţia/fraza are un înţeles clar, complet. După această idee nu urmează imediat o alta; este momentul în care simţim nevoia să ne oprim câteva clipe, să respirăm şi eventual să găsim o continuare la ceea ce tocmai am exprimat. De aceea, atunci când ajungem la punct, mai ales dacă citim cu glas tare, coborâm puţin tonul şi facem o pauză. Tot punctul este şi cel care marchează pauza în vorbire.

Exemplu: Sfântul Petrea întreabă dinlăuntru : Cine-i acolo? Eu [.] Cine eu? Eu [.] Ivan [.] Și ce vrei? Tabacioc este? Nu-i [.] Votchi este? Nu-i [.] Femei sunt? Ba [.] 
Creangă

Când se folosește punctul

1. La sfârșitul unei propoziții enunțiative propriu-zise sau al unei fraze alcătuite din propoziții enunțiative propriu-zise care se găsesc în raport de coordonare sau de subordonare.

Exemple:

a. după propoziții enunțiative independente :

Era liniște împărătească [.] 
Gala Galaction

Era o zi de iunie, luminoasă și caldă[.] 
Gala Galaction

b. după fraze alcătuite din propoziții enunțiative care se găsesc în raport de coordonare :

El sări din căruță, desprinse caii pe de lături și plecă spre mulțime[.] 
Ioan Slavici

c. după fraze formate din propoziții enunțiative care se află în raport de subordonare:

Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București[.] 
Caragiale

2. La sfârșitul unei propoziții enunțiative optative sau la sfârșitul unei fraze alcătuite din propoziții coordonate de acest fel sau din propoziții dependente de o enunțiativă optativă, când tonul nu este exclamativ.

Foicica macului, 
Jelui-m-aș și n-am cui[.] 
Teodorescu

Din loc în loc aș trece la climele străine[.] 
Unde sunt alte stele și ceruri mai senine, 
Dar iarăși m-aș întoarce când firea ar zâmbi[.] 
Alexandrescu

3. La sfârșitul unei propoziții enunțiative dubitative sau al unei fraze alcătuite din propoziții de acest fel.

Vor fi fost fericiți în țara lor[.] 
Sadoveanu

4. La sfârșitul unei propoziții enunțiative potențiale sau al unei fraze alcătuite din propoziții de acest fel.

Ascultând grăind pe Neron plin de libov și iubire, 
Ai fi zis că-i ca și Titus al lumelor îndulcire[.] 
Conachi

5. La sfârșitul unei propoziții enunțiative imperative sau al unei fraze dependente de o enunțiativă imperativă, când acestea sunt rostite pe un ton neutru sau liniștit, care le atenuează caracterul imperativ.

Urcați în vârfuri de catarg Și puneți steagul de plecare [.] 
Macedonski

Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean[.] 
Sadoveanu

Vino-n codru la izvorul 
Care tremură pe prund, 
Unde prispa cea de brazde 
Crengi plecate o ascund. 
Eminescu

6. La sfârșitul unei fraze alcătuite dintr-o propoziție exclamativă urmată de propoziții subordonate — întrucât până la sfârșitul frazei tonul exclamativ se pierde.

Ce n-aș fi dat să mă lase profesorii în pace, ca să învârtesc degetele mari, unul împrejurul celuilalt, din ce în ce mai repede, din ce în ce mai încet, după cum lecția curgea mai repede sau mai pe gândite [.]
Delavrancea

7. La sfârșitul unei propoziții interogative indirecte.

Tata a întrebat însă câte exemplare vom trage.
Camil Petrescu

Observații

În ceea ce privește punctuația grupurilor de cuvinte, a propozițiilor sau a frazelor aflate în paranteză se disting două situații:

  1. când în paranteză se află un grup de cuvinte care nu formează o propoziție independentă – punctul se pune după paranteză;
  2. când în paranteză se află o propoziție independentă sau o frază –  punctul se pune în interiorul parantezei.

Punctul ca semn ortografic

Ca semn ortografic, punctul se folosește pentru marcarea anumitor abrevieri și ca separator în scrierea datelor calendaristice cu cifre.

Abrevierile

Este folosit ca semn ortografic după majoritatea abrevierilor, și anume după cele care păstrează una sau mai multe litere din partea inițială a cuvântului abreviat, nu și ultima lui literă: etc. (etcetera, et caetera), ian. (ianuarie), id. (idem), nr. (numărul), v. (vezi), inclusiv în abrevierile de la prenume (I. pentru Ion).

Prin tradiție, se admit și excepții (dr. pentru doctor).

Scopul abrevierilor fiind acela de a face economie de spațiu, după abrevieri punctul nu este precedat de blanc, iar în interiorul abrevierilor complexe nu este în general precedat, nici urmat de blanc (a.c. – anul curent, ș.a. – și alții/și altele, dar nr. crt. pentru numărul curent).

În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se abreviază un compus scris cu cratimă (lt.-maj. pentru locotenent-major).

Observație: Se pot scrie cu sau fără punct între literele componente abrevierile compuse din mai multe inițiale majuscule (A.C.T.H./ACTH, C.E.C./CEC, O.N.U./ONU, P.F.L./PFL); actualmente se preferă scrierea fără puncte despărțitoare: SIDA, UNESCO.

Data calendaristică

Punctul se folosește și la notarea în cifre a datei (01.01.2000), cu mențiunea că se pot utiliza ca semne echivalente: cratima sau bara oblică.

Când nu se folosește punctul

Nu se pune punct:

1. Prin tradiție, după titlu (inclusiv cele de cărți, de opere literare, muzicale):

Dictare; Compunere; Temă în clasă;

Luceafărul; Trei, Doamne, și toți trei; Cel mai iubit dintre pământeni

Simfonia a IX-a; Anotimpurile; Bolero

Excepție: Dacă titlul este format din mai multe unități independente se poate pune punct în interior.

2. După formulele de adresare (din scrisori, cuvântări etc.);

3. În abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat:

cca (circa), dl (domnul), dle (domnule), dna (doamna)

4. În abrevierile numelor punctelor cardinale:

E (est), N (nord), V (vest), S (sud)

5. În simboluri științifice în chimie, fizică, matematică, muzică:

H2O (apă), H (hidrogen), O (oxigen), Ag (argint), CP (cal-putere), mf (mezzo-forte), pp (pianissimo)

6. După denumirile prescurtate ale unităților de măsură:

cm (centimetru), gal (galon), m (metru), kg (kilogram), l (litru), ha (hectar), t (tonă), kW (kilowatt) etc.

7. După prenumele sau prenume și numele de familie ce încheie unele expresii stereotip de la sfârșitul scrisorilor sau alte corespondențe oficiale. (Semnătura celor ce expediază scrisoarea se plasează cu un rând mai jos.);

8. Unele abrevieri (împrumutate ca atare și care au dobândit statut de cuvinte) se scriu totdeauna fără punct: UNESCOHIVSIDA;

9. Între litere abrevierilor care conțin fragmente de cuvinteTAROM pentru Transporturile Aeriene Române;

10. În interiorul anumitor sigle și acronime de circulație (ONU pentru Organizația Națiunilor Unite, UE pentru Uniunea Europeană, CFRpentru Căile Ferate Române)

11. Când data calendaristică se indică prin cifre sau litere20 aprilie 199331 august 2000.

12. Când o propoziție are ca ultim cuvânt abrevierea etc.

NU se notează  niciodată punct:

■ după titlurile de cărţi, opere literare, muzicale„O  scrisoare pierdută”, „Aida”

 după formulele de adresare (în scrisori, cuvântări), când se pune virgulă sau semnul exclamării: Dragii mei, –  Oameni buni!

■ după abrevierile formate din prima şi ultimele litere ale  cuvântului: d-ta; d-voastră; d-tale

■ după abrevieri de genulTarom,  Romarta

■ după simbolurile şi prescurtările din chimie, fizică şi matematicăO (oxigen), H (hidrogen), V (viteză)  km, kg, triunghiul ABC

■ după punctele cardinaleN; S; E; V;

De reţinut! Punctul e lipit de textul pe care-l încheie şi e urmat obligatoriu de un spaţiu alb, după modelul: …text. Text…

Fac excepţie – adică nu se lasă un spaţiu după punct – enunţuri de tipul:

– abrevieri ca ş.a., ş.a.m.d.,

– abrevieri ale numelor: I.L. Caragiale, Şt.O. Iosif,

– date scrise prescurtat (17.06.2002).

Campania „Scrie corect în Limba Română” se va desfăşura timp de o lună, şi se adresează celor care scriu şi/sau  citesc, fie că sunt simpli bloggeri, elevi, studenţi, viitori sau actuali jurnalişti, etc. Cei care doresc să susţină şi să promoveze această campanie şi pe paginile lor vor avea, cât de curând, şi un logo. Orice idee sau adăugare la articole sunt binevenite, atâta timp cât respectă subiectul abordat.

Lasă un comentariu

15 comentarii

  1. Reblogged this on Oana Radu.

    Răspunde
  2. Felicitările mele sincere! După sărbători vei avea parte de un reblog și din partea mea. Sărbători fericite cu tot dragul!!!

    Răspunde
  3. UN gheorghe

     /  8 Mai 2013

    Parerea mea este , ca ma amuza faptul ca unul care vrea sa ne invete cum sa scriem corect, are la randul sau greseli ortografice ” dinteres general,” Poate de interes general.
    Ctrl+F dinteres pe pagina asta

    Răspunde
    • În primul rând trebuie să constat faptul că ai citit tot articolul, ceea ce este un lucru bun, şi îţi mulţumesc pentru asta. La fel cum îţi mulţumesc şi pentru faptul că ai sesizat acea greşeală şi nu ai lăsat-o neobservată, dându-mi astfel ocazia de a o corecta.
      Două menţiuni aş avea de făcut:
      1 – nu „unul” a scris articolul, ci o persoană de sex feminin, aşa cum indică şi numele, de altfel;
      2 – nu se lasă niciodată spaţiu înainte de virgulă, şi nici nu se pune virgulă înainte de încheierea unui citat – dovadă că această campanie îşi are rostul, mai mult decât vrem să acceptăm;

      O zi minunată îţi doresc, şi te mai aştept!

      Răspunde
  4. o mică observație:
    cei care înțeleg formulările din acest text știu cu certitudine când și cum se pune punctul.
    cred că aceia care nu știu să folosească punctul ar avea nevoie de explicații într-o cu totul altă manieră 🙂

    Răspunde
  5. înainte de „etc.” nu se pune virgulă.

    Răspunde
  6. finitul spre Infinit

     /  6 August 2014

    Cum se face ca majoritatea celor ce scriu in l. romana, scriu propozitii kilometrice? In l. engleza nu se admite. Ei folosesc scrierea unei idei in mai multe propozitii. Mi-a fost greu la inceptut si mie, corectat fiind deseori de sotia mea care a studiat maj. in engleza. Cred ca m-am invatat ceva, si totusi mi-e greu.

    Răspunde
  7. Am o colega care insista ca <> se scrie fara spatiu, (Sf.Nicolae) ca <>. Puteti sa explicati si argumentati, va rog? Multumesc!

    Răspunde
  8. Intre SC si SRL se pun puncte?

    Răspunde

Părerea ta

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

racoltapetru6

Just another WordPress.com site

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Blogul lui Tavi

Pune punctul pe i

Sujisan

Scriitor, semizeu și filosof în funcție de cantitatea băută

Voluntar pentru iubire

Din dragoste pentru necuvantatoare

Honey Bi's

Un blog...cu de toate! (fără ceapă)

Colțul Cultural

Repaus cu cap

Maria Magdalena Danaila's Blog

altfel decat pe scena

whenmum

mum(ing), searching, walking, living, smiling

Aurescu - Despre nimic

It is about nothing

Stropi din sufletul meu

Pentru-a dărui suspine mult efort nu-i necesar, însă pentru a face-un bine e nevoie de mult har.

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Tinerii pentru dreptul la viaţă (TDV)

Voluntariatul - cheia spre succes în promovarea unui mod sănătos de viaţă

%d blogeri au apreciat asta: