Despre dragoste, frumuseţe şi înţelepciune

Sursa foto: pinterest.com

Sursa foto: pinterest.com

Povestea noastră spune că, în timpul campaniei sale în Asia, Alexandru Macedon ar fi căzut pradă unei pasiuni amoroase pentru o prea frumoasă indiană care, captivându-l cu graţiile ei fermecătoare, l-ar fi sustras isprăvilor militare şi îndatoririlor de comandant. Armata începuse să murmure şi nimeni nu se găsea în stare să deschidă ochii regelui. Numai Aristotel, se spune, şi-ar fi luat periculoasa dar nobila misiune, sfătuind pe rege să nu accepte să se mai lase furat de plăcerile animalice ale dragostei şi să revină la treburile împărăţiei.

Se spune că Alexandru ar fi luat aminte la sfaturile înţeleptului dascăl şi şi-ar fi părăsit iubita. Prinzând însă de veste, frumoasa indiană s-a înfuriat cumplit şi a hotărât să intre în luptă cu filosoful, pentru a-şi apăra dragostea.

Amuzându-se, Alexandru a îngăduit frumoasei curtezane să înceapă lupta cu filosoful… Ce s-a întâmplat?

Indiana a început să-şi desfăşoare pânza farmecelor sale feminine şi să-l învăluie pe înţelept, răscolindu-i omeneşti slăbiciuni adormite şi ţinute până atunci în lanţurile stăpânirii de sine. Sedus de falsele galanterii ale orientalei i-a căzut, în cele din urmă, înnebunit la picioare.

Spre mirarea şi disperarea sa, frumoasa indiancă s-a făcut a nu-l crede până nu i se vor aduce dovezi multiple şi concludente care să-i satisfacă toate capriciile, şi mai ales unul: „Orice femeie îşi are capriciile ei, i-ar fi răspuns ea lui Aristotel. Capriciul meu este să fiu purtată în spate de un filosof. Condiţia aceasta vi se va părea o nebunie, însă nebunia este, în ochii mei, cea mai bună dovadă de dragoste.”

Ce putea face filosoful ajuns la mare strâmtorare decât să se supună, să se aşeze în patru labe şi să accepte povara atât de râvnită? Copilăreşte şi amuzându-se, curtezana l-a purtat încoace şi încolo prin grădină, îndreptându-l în cele din urmă spre un anumit boschet, printre ramurile căruia împăratul Alexandru urmărise cu satisfacţie lecţia de umilinţă pe care i-o dăduse curtezana filosofului. „O, dascăle. i s-a adresat cuceritorul în cele din urmă, râzând în hohote, oare tu eşti acesta pe care îl văd în penibila situaţie în faţa mea? Ai uitat prin urmare frumoasele învăţături pe care mi le dădeai cu privire la primejdiile iubirii, şi acum tu eşti acela care te înjoseşti, ducând în spate această brută?

Momentul era îngrozitor şi ridicol. Aristotel, spune povestea, s-a trezit dintr-o dată ars de jarul batjocurii în care căzuse şi, recules în grabă, a răspuns ca un înţelept ce era: „Da, recunosc că eu sunt acela pe care l-aţi văzut în postura ridicolă de adineauri. Deci judecă, împărate, la ce excese ar putea să te ducă dragostea, dacă ea a putut să facă pe un bătrân şi atât de renumit înţelept ca mine să comită o astfel de nebunie.”

Picanta poveste de mai sus nu are decât un cusur: este o producţie a secolului al XIII-lea, fiind atribuită truverului Henri d`Andelys care pare să o fi extras dintr-o nuvelă arabă, şi nu dovedeşte decât faima înţelepciunii lui Aristotel în imaginaţia popoarelor şi conflictul etern între frumuseţe, forţă şi înţelepciune, între dragoste, raţiune şi glorie.

Dumitru Isac, Aristotel

Lasă un comentariu

Părerea ta

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

racoltapetru6

Just another WordPress.com site

DRAGOS G. CALINESCU - de la silabe la artă

DRUMUL UNUI PÂRÂU CĂTRE OCEAN

Blogul lui Tavi

Pune punctul pe i

Voluntar pentru iubire

Din dragoste pentru necuvantatoare

Honey Bi's

Un blog...cu de toate! (fără ceapă)

Colțul Cultural

Repaus cu cap

Maria Magdalena Danaila's Blog

altfel decat pe scena

whenmum

mum(ing), searching, walking, living, smiling

Aurescu - Despre nimic

It is about nothing

Stropi din sufletul meu

Pentru-a dărui suspine mult efort nu-i necesar, însă pentru a face-un bine e nevoie de mult har.

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Tinerii pentru dreptul la viaţă (TDV)

Voluntariatul - cheia spre succes în promovarea unui mod sănătos de viaţă

%d blogeri au apreciat asta: